Daca tot a fost o zi asa plina...

...fie ca acesta sa se constituie ca postul continuare al postului precedent in care am vorbit despre un catel.

Catelul din postarea anterioara...a disparut.Il tineam intr-o gradinita din copou, mai jos de garaje, i-am adus de mancare vreo doua zile si apoi a disparut.Mai mult nu o sa spun, pentru ca si asa sunt dezamagit ca nimeni nu a vrut/putut sa ma ajute cu el, desi am apelat la macar vreo 100 de oameni plus ca am pus afise prin podu ros.Rezultatul a fost nul.Indiferenta bate orice, si sunt momente cand palmele luate pe seama naivitatii chiar se resimt.

Daca nu as uita de fiecare data cand ii dau mancare, probabil l-as fotografia pe celalalt care l-am gasit, care era atat de jigarit , ca nu ii dadea nimeni sanse sa reziste.Totusi a supravietuit si chiar si azi o sa-i dau ceva de mancare(cred).E tot acolo de unde a plecat celalalt si in mod curios, asta saracu tot acolo sta.Cu ocazie asta, lansez inca o invitatie pentru cine vrea un catel sau care vrea sa il mai hraneasca sau sa-i dea apa, stie unde sa-l gaseasca.